Archive for the 'Toamna' Category

O frunză cât un bloc

Câtă frumusețe poți afla, câte sentimente poți simți, câte amintiri poți retrăi, într-o zi? Cum atâtea lucruri minunate se pot ascunde în întâmplări banale și eu sunt nevăzătoare cu ochii deschisi ce orbecăi prin lumea asta mare. Mă culc și mă trezesc cu ploapele grele și inima amorțită, bolnavă de netrăire și câteodată primesc o binecuvântare de la Dumnezeu sub forma unei zile-ca cea de astăzi. De ce nu sunt mai multe aș cuteza să întreb, dar mă răzgândesc și zic, mulțumesc!
A inceput așa de dimineață ziua asta, că nici nu pot spune că am dormit, însăși soarele mai avea ore bune până să se ivească și eu eram înfașurată în mișcare. Eram in oraș pe când timid de printre nori bulbucati aruncând raze portocalii prelungi, se ivea și soarele și odata cu înălțarea sa și forfota orașului creștea, dar eu ajunsesem unde trebuie și observam liniștită spectacolul. Frigul dimineții își facea loc ușor, ușor în oasele mele și eu imi țineam de cald doar cu frământările gândurilor. Timpul trecea încet parcă dându-mi răgaz să-mi pun la punct strategia de atac, iar portăreasa a insistat ca doar la 9 fix să intru pe ușă, am reușit să intru la 08:59, probabil că o iritam că mă uitam din 2 într-un minut, la ceas si mi-a dat drumul 🙂 . Ajung în fața ușii cu pricina, cioc-cioc, intru și surpriză, totul se rezolvă rapid, ba chiar cu zâmbetul pe buze, dar trebuia să mai aștept înca o ora până vine cineva și aștept. Așteptarea a fost intersantă pentru că am revăzut persoane pe care nu le mai văzusem de ani buni. Vine persoana, imi pare cunoscută, îmi zâmbeste, îi zâmbesc și din 3 propoziții se lămurește situația, Doamne cat timp a trecut de atunci! Nu avem timp să vorbim, trebuia să intre într-o ședință și un tip tot insista, iar eu trebuia să fug în altă parte, dar am stat pentru un moment și ne-am privit, n-am vorbit dar ne-am spus multe, ne-am urat: Doamne ajuta! și fiecare și-a văzut de drum. Era 10:15 mașinile vin bine și totul decurge splendid și toată treaba se rezolvă până la 11. Sunt mulțumită, tot ce a depins de mine după atâtea zile, s-a săvârașit, acum urmează așteptarea și chiar daca nu va să fie, e bine că a fost. În drum spre casă atâtea mici scenete ori unde întorceam privirea: o mamă cu un copil în uniformă, venise să-l miruiască-să-i meargă bine tot anul școlar, un tânăr vorbea cu o cerșetoare-era cu adevărat interesat cum să o ajute, o privire verde, o carte cu o recenzie bună, turiști străini încântați de București, un vânt calduț de toamnă și cea mai mare frunză pe care am vazut-o vreodata. 😉

Reclame

Tomnatice din Pietricica Craiului



Morning has broken

Bună dimineața! a la Edvard Grieg

Cand am scris

iulie 2019
L M M J V S D
« apr.    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

I Corinteni 13

Tudor Gheorghe : Metanie (versuri Radu Gyr)

Reclame